Are foarte mare importanță dispoziția interioară a omului!
Există egoism determinat de sentimentul de inferioritate, dar există și egoismul detrminat de sentimentul de superioritate.
Cine are sentimente de inferioritate nici nu-i trece prin minte că este egoist.
S-ar întreba: ,,Ce egoism să am?” Să mă smeresc și mai mult decât sunt acum?
Nu înțelege că sentimentul de inferioritate îl chinuiește, tocmai pentru că reacționează în mod egoist. Cultivă egoismul și clădește un zgârie-nori cu acest egoism, fără să știe.
Are foarte mare importanță dispoziția interioară a omului. Îl iubește pe Dumnezeu? Crede în Dumnezeu? Este cinstit? Vrea mântuirea și o dorește cu ardoare?
Dumnezeu, care știe cu ce suflet are de-a face, poate găsi o cale chiar și în ultimele clipe ale vieții omului să-l lumineze ca să vadă acel zgârie-nori, să vadă idolul egoism și să se întrebe: ,,Dumnezeul meu, am eu în mine așa? Adică, toată viața mea am clădit acest edificiu egoist?”
Această conștientizare va contribui la simțirea adâncă a smereniei. Nu există păcat mai mare decât egoismul.
Îmi amintesc un caz. Un om avea stări bolnăvicioase și complexe. S-a îmbolnăvit trupește și a crezut că va muri. Nu avea nici cea mai mică îndoială că va muri. Deși aceste stări bolnăvicioase existau nu într-o stare latentă, omul vorbea și se manifesta ca un înger, părerea lui despre sine era foarte înaltă, se credea înger adevărat.
Cu mulți ani înainte văzusem asta și mă impresionase și atunci mult. Deci, omul acesta se pregătea să plece din această lume și era ca îngerul lui Dumnezeu. Dar nu a murit și s-a vădit că avea probleme și trăiri înfricoșătoare în sufletul lui. Însă, atunci deoarece el credea așa, era ca un înger.
M-a impresionat adânc. Cred că, întrucât credea cu tărie că va muri și simțea un dor nemărginit de Dumnezeu, complexele și stările bolnăvicoase s-au înăbușit în subconștient, ca și când ar fi dispărut. Dacă ar fi fost ultimele zile ale lui pe pământ, am convingerea că Dumnezeu ar fi găsit o cale să depărteze toate acelea de la el. Nu știm cum lucrează Dumnezeu, nu știm care sunt tainele lui Dumnezeu. Să avem încredere în El.
SUFLETUL MEU, TEMNIȚA MEA – Arh. Simeon Kraiopolous, Ed. Bizantină – 2009
[...] Mare păcat este egoismul!… – Arh.Simeon Kraiopoulos [...]