Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ioan Gura de Aur’

Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pâna la capat crucea casatoriei. (pr. Paisie Olaru)
Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi când nu patima este cea care trece înaintea legii, ci când ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fixeaza casatoria în scopurile ei. Consimtamântul la casatorie va fi cu adevarat cinstit când, nevoile casatoriei fiind cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea împreunarii sexuale…. citeste in continuare pe portalul crestin ortodox catehetica.ro, Despre Casatorie!-cugetari ortodoxe

Read Full Post »

Cu mult timp în urmă, a trăit un boier tare bun. Într-o zi, l-a chemat la el pe un ţăran şi i-a spus:
– Uite, omule, fiindcă ştiu că familia ta o duce destul de greu, vreau să te ajut. Îţi dau de muncă şi te plătesc foarte bine. Vrei să lucrezi pentru mine?
– Sigur, boierule – a răspuns omul bucuros (mai mult…)

Read Full Post »

Fără Bârfă!!!

Întru această zi, cuvânt de învățătură către femei, ca să fie tăcute.

Ascultați, femeilor, poruncile lui Dumnezeu și vă învățati a face, ca să vă mântuiți sufletele voastre.
Că din început a zis Domnul către Eva:
„Din bărbat ești luată, acesta te va stăpâni pe tine, căruia tu te vei supune în tăcere”. Că femeia, cinstind pe bărbatul ei, se arată înțeleaptă și lăudată înaintea tuturor și, cinstită și binecuvântată, de Dumnezeu va fi (mai mult…)

Read Full Post »

Voinţa liberă este aceea care ne îndrumează. Noi nu suntem, cum cred unii, la îndemâna soartei.

În limitele a ceea ce voim şi a ceea ce nu voim, se află, pentru noi, binele şi răul. De aceea Dumnezeu ne-a făgăduit împărăţia Sa – şi ne-a pus sub ameninţarea mâniei Sale. N-ar fi făcut aceasta cu nişte fiinţe care stau înlănţuite de trebuinţă. Şi la o întâmplare şi la cealaltă. El plăteşte faptele ce săvârşim cu deplin cuget. N-ar fi statornicit legi, n-ar fi dat sfaturi, dacă am fi fost legaţi în lanţuri de soartă.

Dar cum noi ne aflăm liberi şi stăpâni, deplini, pe voia noastră (mai mult…)

Read Full Post »

Când vedeți un om ieșit din fire, cu atât mai mult nu-i faceți împotrivire. Nebunia lui de aceasta are nevoie, ca să se producă.

Cu cât mai greu vă batjocorește, cu atât mai multă blândete arătați-i… Cu omul acesta e ca si cu cel prins de friguri, căruia trebuie să-i facem pe plac, când răul îl zgâlțâie mai tare.

Când o sălbăticiune se pornește furioasă (mai mult…)

Read Full Post »

Lumea se influențează repede și spre bine, și spre rău.

Spre rău se influențează mai ușor, pentru că acolo ajută și diavolul.

Spune, de pildă, unuia să lase  fumatul că îl vatămă. De îndată ce se va hotărâ să-l lase, diavolul va merge și-i va spune: ,,Țigara cealaltă are mai puțină otravă, cealaltă are filtru și curăță… Fumează de acelea, că nu te vor vătăma”.

Îi va afla o îndreptățire, ca să nu-l lase (mai mult…)

Read Full Post »

Catolicii și musulmanii, dar și ortodocșii spun că doar credința lor e adevărată. Care este adevărul, pe cine să credem?

Trebuie să credem în Sfânta Scriptură. Apostolul Pavel scrie în Epistola către Efeseni (4, 5) că este ,,un Domn, o credință, un botez”, nu o singură credință și 3500 de mărturisiri de credință – confesiuni care există la ora actuală în lume. Multe dintre acestea se numesc creștine, vorbesc în numele lui Iisus Hristos, predică Evanghelia. Ortodoxia (mai mult…)

Read Full Post »

Viața pământeasca asemuită cu o reprezentație de teatru.

La amiază, la teatru, cortina se dă în lături – şi actorii, în ceaţă, îşi fac intrarea, având măşti pe faţă. Ei recită o povestire veche, arătând prin vorbe, desfăşurarea întâmplărilor.

Unul se înfăţişează ca filozof şi nu-i filozof; altul rege, fără să fie, ci numai îmbrăcat ca un rege, căci aşa cere piesa; altul face pe doctorul, fără să fi îngrijit nici măcar un lemn, ci numai îmbrăcat ca doctor; altul face pe sclavul, cu toate că-i slobod; celălalt pe profesorul, fără să aibă ştiinţă de profesor.

Ei nu par ceea ce sunt, ci par ce nu sunt (mai mult…)

Read Full Post »

Cu adevărat, prietenul credincios mângâiere este în viață.

Ce n-ar fi în stare să facă un prieten adevărat?

Câtă plăcere, câtă prisosință și cât temei nu aduce el?

Poți descoperi atâtea comori, dar nimic nu prețuiește cât un prieten adevărat.

Să arătăm mai întâi bucuriile legate de prietenie. Vederea unui prieten îmbracă inima în sărbătoare și o înflorește; te legi de el cu un lanț care-ți umple sufletul de o fericire nespusă, chiar numai aducerea-aminte despre el dă aripi gândului și-l înalță. Vorbim despre prietenii buni, care sunt devotați și jertfelnici.

Vorbim despre acei care ard de prietenie… Dacă vreunul din voi are un prieten din aceștia, va recunoaște că spun drept și de l-ar vedea în fiecare zi și tot nu s-ar săturași-i dorește ceea ce sieși își dorește.

Știu pe cineva, care cerea sfinților să se roage mai întâi pentru prietenul său și după (mai mult…)

Read Full Post »

Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa si pe cel întelept pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mijloace ale virtutii doar pentru cei care le întrebuinteaza bine, fiindca fericirea nu sta în ele însele. (Sf.Vasile cel Mare)
În cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si ostenelilor duhovnicesti este dragostea. (pr.Alexander Schmemann)
Virtutea depinde (mai mult…)

Read Full Post »

Încerc sa obtin ca divinul care se afla în noi sa se ridice pâna la divinul Care exista în Univers. (Plotin)
Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc înseamna a da înapoi. (mai mult…)

Read Full Post »

Împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul vostru. (Sf.Scriptura)
Pentru omul care se roaga în sufletul lui, lumea întreaga este o biserica. (Silvan)
Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati în ce a constat rascumpararea lui: sângele si moartea unicului Dumnezeu. (Fericitul Augustin)
În orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu. (Origen)
Sufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea. (Plotin)
Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre. (Sf.Ioan Gura de Aur)
Sfântul numeste sufletul constiinta. Sufletul e ca un izvor: (mai mult…)

Read Full Post »

Postul: o scoala a caintei.
Postul adevarat este abtinerea de la orice lucru rau. (Sf.Teodor Studitul)
Fecioria trupului apartine câtorva, dar fecioria inimii trebuie sa apartina tuturor. (Fericitul Augustin)
Esti stapân pe pântece ? Fii atunci stapân si pe limba ! (Sf.Nil Sinaitul)
Spuneau stramosii nostri. La aceasta putem adauga: (mai mult…)

Read Full Post »

Ferice de om, atunci când asculta.(Nicodim Patriarhul României)
Trebuie sa tii capul plecat, pentru ca, în felul acesta, în suflet coboara smerenia si evlavia. Astfel învatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, ca mai buni decât noi, ca pe prietenii nostri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu.(Avva Pamvo)
Smerenia covârseste pacatele noastre si ne ridica, iar mândria ne apasa sufletele spre pamânt si ne coboara.(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Daca vrei sa te folosesti de întâietate, cedeaz-o mereu altora! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Adevarata smerenie contine toate celelalte virtuti.(Dicton patristic)
Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie.(Sfântul Tihon)
Umilinta în blanuri scumpe este mai buna decât mândria într-o haina calugareasca.(B.C.)
Dumnezeu nu ne-a spus: Învatati de la Mine cum au fost facute cerul si pamântul, cum au fost create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se înviaza mortii ! dar ne-a spus: Învatati de la Mine, caci sunt blând si smerit cu inima ! O smerenie profunda este mai temeinica decât o înaltare trufasa.(Fericitul Augustin)
Smerenia nu înseamna ca un pacatos sa se socotesca pe sine cu adevarat pacatos, ci smerenie este când cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se considere pacatos si nemeritos.(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava.(Sfântul Ioan Gura de Aur)

Read Full Post »

Nu există leac mai puternic decât o căinta lucrătoare. (Sfântul Nil)
Am căzut prin păcat, dar ne ridicăm prin căința. (Sfântul Vasile cel Mare)
Cel ce își vede păcatele, va vedea pacea. (Avva Isaia)
Când noi ne aducem aminte de păcatele noastre, Dumnezeu le uita. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Este multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se căiește. (Sfânta Scriptura)
Smeriți-vă înaintea Domnului și El vă va înălța. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Nu este nimeni pe pamant asemanator cu femeia cea rea de gura si nici o fiara nu este intocmai cu femeia cea inselatoare. Cine este mai rau, intre cele cu patru picioare, decat leul? Sau ce este mai cumplit decat sarpele, dintre taratoare. Si, totusi, nimic nu sunt toate acestea, fata de femeia cea rea de gura. Si, marturiseste, despre cuvintele mele, chiar Inteleptul Solomon, zicand: “Mai bine este a vietui cu leul impreuna, sau cu sarpele in pustie, decat a trai cu femeia cea rea de gura si certareata”. Sa nu socotesti ca Solomon a zis acestea fara de minte, pentru ca, si din fapte, vei pricepe acestea. De Daniil, in groapa, leii s-au rusinat, iar, pe dreptul Nabot, Isabela l-a ucis. Chitul pe Iona in pantece l-a pazit, iar Dalila, pe barbatul sau Samson, tunzandu-l, l-a dat celor de alt neam. Balaurii si viperele se temeau de Ioan Botezatorul in pustie, iar Irodiada, la ospat, i-a taiat capul. Corbii, pe Ilie, in pustie si in munte, il hraneau, iar Isabela, dupa darul cel de ploaie, pe Ilie la moarte hotarase sa-l dea. Si ce zicea ea: “Asa sa-mi faca mie Dumnezeu si acestea sa-mi dea mie, daca maine, in acelasi ceas, nu voi pune sufletul lui cu sufletul celor ucisi”. Si, temandu-se, Ilie a fugit, in pustie. Vai mie, Proorocul se teme de o femeie. Cel ce ploaia a toata lumea o purta pe limba sa si foc din cer a pogorat si morti a inviat. O, cat de rea este arma cea ascutita a diavolului! Pentru femeie, Adam a fost izgonit din Rai. Pentru femeie, David cel bland s-a inselat si l-a ucis pe Urie. Prin femei, diavolul l-a surpat pe Inteleptul Solomon, aducandu-l la calcare de Lege.

Femeia cea fara de rusine nu se sfieste de nimeni; nici pe preot nu cinsteste, nici de levit nu se rusineaza, nici de prooroc nu se teme. O, ce rautate. Femeia cea rea este mai rea decat toate rautatile. Daca este saraca, pe toti ii osandeste. Sau, de are bogatie, pe toti ii ocaraste. Indoita este rautatea si grea este viata, neimblanzita este fiara. Eu am vazut vipere neimblanzite, imblanzindu-se, si lei si ursi si rinoceri domesticindu-se, dar femeia rea, niciodata nu se imblanzeste. Mai bine este a bate fierul, decat a invata pe femeie rea. Deci, sa stiti aceasta, ca, cel ce are femeie rea, si-a luat plata pentru pacatele sale, pentru ca femeia rea niciodata nu se smereste. Fiind pedepsita, se indraceste, laudata, se inalta si nu stie sa pazeasca obiceiurile dragostei.

Read Full Post »

Puteți ridica mâinile spre cer, puteți mișca buzele ca să cereți iertare, iar Dumnezeu dispus este să vă șteargă păcatele, dar nu îngăduiți a se face aceasta, de vreme ce voi le țineți pe acele ale greșiților voștri.

Vă aflați, așadar, în eroare!

Ați suferit multe nedreptăți, ați fost jefuiți, ați fost vorbiți de rău, ați fost păgubiți în cele mai grele prilejuri – vreți să vedeți pe dușmanul nostru pedepsit? Iată ceea ce vă va sluji, în schimb – SĂ IERTAȚI.

Dacă singuri vă faceți dreptate și vă răzbunați, prin vorbe sau prin fapte sau prin blesteme împotriva aceluia care v-a jignit, Dumnezeu nu va mai sta să vă răsplătească, pentru că, înșivă, ați făcut aceasta. Și nu numai că, deloc n-are să vă răzbune, dar are să vă pedepsească fiindcă l-ați supărat, în obștea omenească, dacă lovim robul altuia, stăpânul lui se supără și ia drept o jignire adusă lui fapta noastră.

Că suntem jigniți, fie de robi, fie de oameni liberi, datori suntem a aștepta judecata stapânilor sau a judecătorilor.

Așadar, dacă între oameni e cu totul nechibzuit ca cineva sa-și facă dreptate singur, lucrurile stau altfel când Dumnezeu este acela care-i Judecător…

Vouă, El v-a poruncit atât: să vă rugați pentru cel ce v-a jignit. Ce trebuie făcut cu aceasta?

Iată, El a poruncit să fie lăsat pe seama Sa, a Domnului!

Read Full Post »

Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, decât ostenindu-te. (Sfântul Vasile cel Mare)
În lume exista un singur bine si un singur rau : unicul bine este mântuirea, iar unicul rau pierderea ei. (Fr. Xaveriu)
Motivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care credinciosul trebuie sa tina seama în actiunile sale, este valoarea absoluta a binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui. (Hristu Andrutsos)
Binele nu are margini. (Sfântul Grigorie de Nyssa)
A nu face binele înseamna a face raul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut. (Sfântul Ioan Damaschin)
Pentru orice lucru bun, Dumnezeu Se bucura. (Sfântul Efrem Sirul)
Ceea ce are omul dumnezeiesc în el este putinta de a face bine. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Priviti Binele însusi daca puteti. Astfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este bun prin vreun alt bine decât prin El Însusi. (…) N-ar exista bunuri variabile, daca n-ar exista un bun imuabil. (Fericitul Augustin)

Read Full Post »

Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu strica lipsa cât strica surplusul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel ce nu se supune cuvântului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredincios în ceea ce e putin, e necredincios si în ceea ce este mult. Acela se osteneste în zadar (…). (Sfântul Ioan Scararul)
Tot ce întrece dreapta masura e vatamator : atât întinderea peste masura a postului, cât si saturarea; atât privegherea peste masura, cât si somnul prea mult. (Avva Moise)
Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura. (Bernard de Clairvaux)

Read Full Post »

Din înțelepciunea Sfântului Ioan Gură de Aur

-,,Vrei să te asculte femeia, așa cum ascultă Biserica de Hristos? Atunci străduiește-te și tu să te îngrijești de ea precum Hristos face pentru Biserică. Și dacă va trebui să-ți dai viața pentru ea sau să te ostenești de multe ori peste putere sau să suferi și să pătimești multe, să nu le eviți. Deoarece nu trebuie să uiți că deși vei suferi toate acestea, în esență nimic nu ai făcut, în comparație cu cele pe care le-a făcut Hristos pentru Biserică.”

-Pricinile tuturor relelor sunt păcatele. Din pricina păcatelor vin întristările; din pricina păcatelor, războaiele; din pricina păcatelor, bolile și toate patimile greu de vindecat, care ne necinstesc.”.

-Un cuvânt care a fost spus în mod simplu a răsturnat case întregi și a distrus și înecat suflete. Paguba pricinuită de bani este cu putință să o îndrepți, însă un cuvânt scăpat o dată din gură nu este cu putință să fie retras…”

-Ce ar fi putut exista mai paradoxal decât aceasta? Cele care sunt adunate se pierd, iar cele care se împrăștie rămân. Și pe bună dreptate, pentru că cele care se împrăștie prin milostenii le primește Dumnezeu și nimeni nu le poate lua din mâna Lui. În timp ce celelalte sunt așezate în visteriile omenești, unde mulți le poftesc și le invidiază.

Read Full Post »

Dumnezeu cel iubitor de oameni, iubiţilor, voieşte ca să unească pe oameni unii cu alţii. Pentru aceasta a pus în raporturile dintre oameni o lege atât de constrângătoare, încât fiecare om, pentru folosul lui propriu să aibă nevoie de ajutorul altuia. Agricultorul, de pildă, nu seamănă numai atât grâu cât îi este lui de ajuns, căci dacă ar face aşa şi-ar primejdui şi existenta sa şi pe a celorlalţi. De asemeni şi ostaşul nu se expune pericolelor războiului ca sa se salveze numai pe el şi pe ai lui, ci ca să dea siguranţă şi linişte şi tării sale.
La fel şi negustorul nu aduce numai atâta marfă cât îi este lui de ajuns, ci şi pentru mulţi alţii. Dacă n’ar fi pus Dumnezeu între oameni legea de a avea fiecare nevoie de ajutorul altuia, în adevăr oamenii n’ar urmări deloc folosul celor din jurul lor; dar pentru aceasta Dumnezeu a înlănţuit în aşa fel lucrurile ca nimeni să nu poată ajunge la folosul său până ce mai întâi n’a contribuit la folosul celorlalţi. Nici chiar să ne mântuim nu-i cu putinţă dacă nu avem această dragoste unii fată de alţii. Mai mult : chiar dacă ai ajunge la cea mai înaltă concepţie despre viată, dar dacă nu te-ai îngriji de cei pierduţi, nu vei dobândi nici o îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu.
„Chiar daca mi-asi împărţi averea mea şi mi-aşi da trupul meu să-l ardă, spune dumnezeescul Apostol, dar dragoste nu am, nici un folos nu am” (I Corinteni, XIII, 3).
Cu privire la bani, lăudăm pe cei cari nu au nici o datorie ; cu privire la dragoste, însă, pe aceia îi aplaudăm şi-i admirăm cari sânt necontenit datori. Să fim convinşi deci de aceste cuvinte şi să ne iubim unii pe alţii. Dacă cineva ar vrea să se despartă de tine, tu nu sfărâma legătura dragostei şi nici nu rosti acel cuvânt de ghiaţă : „Dacă mă iubeşte, îl iubesc şi eu!” Este la fel cu a zice: „Dacă nu mă iubeşte ochiul cel drept, îl scot!”
Dimpotrivă, când nu vrea să te iubească, atunci arată-i mai multa dragoste ca sa-1 atragi spre tine. Căci cu adevărat este mădular al tău. Când un mădular s-a rupt din trupul nostru din vreo nenorocire oarecare, facem tot ce se poate şi ne arătăm atunci mai mare grijă ca să-l punem la locul lui iarăşi. Aşa trebue să ne purtăm şi cu cei cari nu ne arată dragoste. Atunci este rasplata noastră mai mare, când vom atrage prin dragostea noastră, pe cel care nu vrea sa ne iubeasca. Dacă Domnul ne porunceşte să chemăm la cină sau la ospăţ pe cei cari nu pot să ne răsplătească spre a avea şi mai mare răsplată de la Dumnezeu, cu cât mai mult trebuie să facem aceasta când este vorba de dragoste.
Să nu fiţi nemulţumiţi de cuvintele pe care am să vi le spun ! Eu numesc prieten al meu nu numai pe cel care mă lauda, ci si pe cel care mă mustră pentru a-mi îndrepta greşalele mele. Mai cu seamă acesta din urmă mi se pare că este prieten al meu şi că mă iubeşte. Nu ţi-i deloc prieten, în adevăr, acela care laudă toate faptele tale fără deosebire şi pe cele bune şi pe cele rele.
Unul ca acesta nu ţi-i prieten, ci un înşelător şi un făţarnic.

Read Full Post »

Prin pacat, omul se închide în haosul creatiei. (pr. Ion Bria)
Din pricina pacatelor mele mi se îmbolnavesc trupul si sufletul. (Paraclisul Maicii Domnului)
Pacatul cu cugetul este reaua întrebuintare a gândurilor; pacatul cu fapta este reaua întrebuintare a lucrurilor. (Talasie Libianul)
Daca poti si nu vrei, este pacat. (pr. Paisie Olaru)
Degeaba taiem crengile pacatului în afara noastra, daca în noi ramân radacinile care vor creste din nou. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Pacatul are doua laturi : cea adevarata pentru senzualitatea noastra, latura pe care si-o descopera, si cea vatamatoare, pe care totdeauna o ascunde. (Inocentiu al Odesei)
Pacatul desfrânarii te duce la alte pacate. (Sfântul Vasile cel Mare)
Pacatul este nedreptate : cine pacatuieste fie se nedreptateste pe sine, fie nedreptateste pe altul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Pacatul te stapâneste nu prin puterea sa, ci prin delasarea ta. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel mai primejdios lucru este ca cineva sa fie bolnav si nici macar sa nu stie ca e bolnav. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
În lumea noastra, marcata de iubirea de sine, izvor al pacatului si al mortii, Iisus a adus lepadarea de sine, starea de jertfa, izvor al vietii, al Învierii, a adus mântuirea noastra, ne-a adus viata. (pr.Constantin Galeriu)
Pacatul apare atunci când vrei sa folosesti lucrurile pamântesti spre a te separa de Creator. (Fericitul Augustin)
Nu arunca vinovatia pacatelor tale asupra Satanei. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Niciodata omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa se încreada în faptele sale. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Iubeste-i pe pacatosi, dar uraste faptele lor ! (Sfântul Isaac Sirul)
Daca vom zice ca nu avem pacat, ne înselam pe noi însine. (Sfânta Scriptura)
Am pacatuit fiindca n-am cautat bucuria, marirea si adevarul în El Însusi, ci în fapturile Sale, în mine si în ceilalti. (Fericitul Augustin)
Doar cel care a înteles hotarul acestei vieti poate pune hotar pacatelor sale. (Sfântul Isaac Sirul)
Sa ne temem doar de pacat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cei ce traiesc în pacate si-au tradat natura. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Orice pacat este o ocara. (Sfântul Vasile cel Mare)
A gresi este omeneste; a deznadajdui este diavolesc. (Sfântul Nil Sinaitul)
Nu atacul gândului este pacat, ci convorbirea prieteneasca a mintii cu el. (Marcu Ascetul)
Nu este pace pentru cel fara de lege. (Sfânta Scriptura)
Pacatul rupe comuniunea cu Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Omului nu-i este cu putinta sa dazradacineze pacatul cu propria putere, ci doar cu puterea dumnezeiasca. (Sfântul Macarie)
Nimic nu se savâseste mai cu usurinta si nu se întelege mai cu greutate ca pacatul. (Ilie Miniatis)
Sa vedem grozavia nu în pedeapsa, ci în pacat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Pacatul Îl împiedica pe Dumnezeu sa straluceasca în noi. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Read Full Post »

Gânditi-va la gheena, gânditi-va la toate greselile care cheama pedeapsa dumnezeiasca… Toate acestea curând va vor smeri duhul. Nu puteti asa? Nu aveti taria?

Priviti lucrurile lumii acesteia, firea omeneasca, nimicnicia omului. Când vedeti pe drum un alai de mort, orfani care plâng, o vaduva care se tânguie, suflete întristate, cugetati ca bucuriile omenesti sunt o zadarnicie, ca nu fac nici cât o umbra, nici cât un vis.

Gânditi-va la bogatii care au murit ca si ceilalti, priviti asezarile celor mari, oameni vestiti, care au fost sterse de pe fata pamântului, gânditi-va cât de puternici erau stapânii lor, iar acum din toti n-a ramas nici chiar aducerea-aminte.

In fiecare zi, daca vreti, puteti sesiza o asemenea învatatura. Nu se petrec acestea zilnic? Treburile omenesti nu sunt ele, oare, ca luate de-o roata?

Cititi, de vreti. Scripturile… Daca admirati operele filosofice, cercetati-le… Asemenea, poetii, oratorii, istoricii… Pretutindeni veti gasi, daca doriti, multe dovezi. Daca acestea nu va sunt pe plac, cugetati la firea voastra însiva, la obârsia si la sfârsitul ei. Nu esti tu mai slab decât fiarele salbatice? Ce zici? Ca le întreci cu mintea? Dar minte nu ai, caci trufia e semn ca ea-ti lipseste. Cu ce te mândresti, te rog? Cu puterea ta trupeasca? Aici animalele au întâietatea, iar puterea aceasta o au si hotii, tâlharii, ucigasii. Inteligenta ta? Dar nu-i deloc lucru inteligent sa ai despre tine o parere prea buna. Aceasta, mai ales, te lipseste de inteligenta.

Sa lepadam, asadar, trufia noastra… Sa fim umili, smeriti si sa pastram masura…

Read Full Post »

Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite. (Sfântul Ambrozie)
A da cu placere valoreaza mai mult decât ceea ce dai. (Fericitul Augustin)
Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a….citeste in continuare articolul aici: pe portalul crestin ortodox Catehetica.ro, Despre Bunatate!-cugetari ortodoxe

Read Full Post »

Rautatea
Rautatea

Ortodoxia respinge dualismul în toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumnezeu. (pr.Kallistos Ware)
Esenta raului ce domina în lume consta în înstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor existentelor, în a le opune si a le exclude reciproc. (Vladimir Soloviov)
Orice rau este o infirmitate a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)
Când sufletul este rau, toate le crede rele. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nicaieri nu este atâta rau ca în erezie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Si atunci ? Ne vom margini la acuzarea raului? Aceasta ar fi doar jumatate de vindecare. (…) Sa nu-l lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Obisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul. (Fericitul Augustin)
Raul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este. (Fericitul Augustin)
Raul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu în fire (…), tinderea spre altceva decât spre scopul lor, în urma unei judecati gresite. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Rautatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Raul e contrar binelui si ceea ce nu exista este contrar la ceea ce exista (…) Raul nu exista pentru ca este neipostatic. (Origen)
Fiinta e binele, nefiinta e raul. (Sfântul Atanasie cel Mare)
Raul este lipsa binelui, asa cum întunericul este lipsa luminii. (Sfântul Ioan Damaschin)

Read Full Post »

Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare decât lucrarea mâinilor. (Sfântul Ioan Gura de aur)
Învatatura din constrângere nu e facuta sa ramâna, dar cea care patrunde în suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramâne acolo pentru totdeauna. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. (…) Cel ce cunoaste este ca si lumânarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumânari. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Învatatura faptelor este mult mai vrednica decât cea a cuvintelor
. (Sfântul Vasile cel Mare)
Nu exista arta mai frumoasa decât arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitându-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Copiii vor face în viata cele vazute la parinti. (…) Iar daca va fi cineva respectuos si supus fata de parinti, va fi blând si îngaduitor si fata de oameni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cresterea copiilor este treaba femeii. (…) Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfânta Scriptura)
Învataturile date cu forta nu pot dainui în suflete, pe când învataturile primite în suflet cu placere si cu bucurie ramân de-a pururi. (Sfântul Vasile cel Mare)
Dumnezeu va avea întotdeauna ceva ce sa-l învete pe om, iar omul va avea întotdeauna ceva de învatat de la Dumnezeu . (Sfântul Irineu)

Read Full Post »

În biserica afli ca existi. (Petre Țutea)
Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici ! (Petre |utea)
Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Biserica. (Sfântul Irineu)
Nu poate exista Biserica în afara iubirii. (Sfântul Ioan de Kronstadt)
Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti. (pr.Dumitru Staniloae)
Biserica este icoana Sfintei Treimi, o , o . (pr.Constantin Galeriu)
Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin Cuvântul si Duhul Sau. (pr.Ion Bria)
Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si dominatie, ci de iubire si comuniune. (pr.Dumitru Popescu)
Biserica este Trupul extins al lui Hristos în întreaga umanitate si creatie. Iisus Hristos îi aduna pe cei ce se mântuiesc si îi ridica la asemanarea cu Sine, prin energia harului din Biserica. (pr.Dumitru Staniloae)
Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal. (pr.Dumitru Popescu)
Nimic nu poate sfâsia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Omul este cu mult mai însemnat si mai pretuit decât biserica de zid. Hristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovnicesti, care sunt oamenii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Era frumoasa vremea când casele erau biserici, fata de acum, când bisericile sunt case. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Biserica este o corabie, iar crestinii care merg la Sfânta Biserica si intra în ea sunt izbaviti din furtuna pacatelor. (Sfântul Nicodim)
Vrei un templu în care sa te rogi ? Intra în inima ta si roaga-te acolo ! (Fericitul Augustin)
Pentru cel care se roaga neîncetat, lumea întreaga devine biserica. (Avva Siluan)
Biserica : Cosmosul cosmosului. (Origen)
Biserica este noua zidire a lumii. Privind în ea, îl descoperi pe Cel ce este totul în toate. (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi învinsa. (Fericitul Ieronim)
Biserica se întelege în doua feluri : adunarea credinciosilor si unitatea sufletului. (Sfântul Macarie)
Biserica – multimea celor credinciosi. (Sfânta Scriptura)
Biserica este Trupul lui Hristos. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. (Sfântul Simeon Noul Teolog)
Totul este facut spre binele nostru, pentru mântuirea noastra. (Sfântul Ioan de Kronstadt)
Sfintirea si transfigurarea omului în Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia de bolta a spiritualitatii rasaritene. (pr. Dumitru Popescu)
Lucrarea mântuitoare asupra întregii umanitati nu este decât o prelungire a lucrarii mântuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. (Dicton patristic)
Îndumnezeirea este desavârsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca în alt chip el nu poate ajunge la desavârsire si deplina spiritualizare. (pr. Dumitru Staniloae)
Primul om era chemat, dupa Sfântul Maxim Marturisitorul, (…) sa reuneasca Raiul cu restul pamântului, adica purtând totdeauna în el însusi Raiul, într-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamântul în Rai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunând pamântul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda în lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a duhurilor îngeresti, ca sa reuneasca în el însusi lumea inteligibila si lumea sensibila. În sfârsit, neavând în afara lui decât numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului decât sâ se daruiasca în întregime Lui, într-un elan de dragoste, redându-I universul întreg unit în fiinta omeneasca. Atunci Dumnezeu Însusi S-ar fi dat la rândul Sau omului, care ar fi avut în virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit îndumnezeirea omului si a întregii lumi create.

Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind împlinita de Adam, o putem întrezari prin lucrarea lui Hristos, al doilea Adam. (Vladimir Lossky)
Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Dumnezeu ne permite sa fim fata în fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba chiar se întrupeaza în ei, astfel ca, la rândul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet în El. (Sfântul Grigorie Palama)
În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. (Sfântul Macarie)
În acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti – n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai în dreptate si vom câstiga Împaratia cerurilor. (Sfântul Teodor Studitul)
Facând cele placute lui Dumnezeu, mai întâi ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastra. (Sfântul Teodor Studitul)
Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am câstigat pe aproapele meu, L-am câstigat pe Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)
Mântuirea este numai lucrarea harului. (Fericitul Augustin)
A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie buna. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mântui numai cu noi. (Fericitul Augustin)
Mântuirea este, în acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Mai mult ne ajuta Dumnezeu în mântuire decât ne strica diavolul în pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât ura diavolului. (Origen)
Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, Îl gasesc doar în masura împlinirii lor. (Fericitul Augustin)
Începutul si sfârsitul mântuirii este dragostea. (Sfântul Antonie cel Mare)
Esti desavârsit atunci când, în locul tau, îl preferi pe aproapele. (Avva Iacov)
A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Read Full Post »

E mai usor sa dai cuiva un viciu decât sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai usor sa-l molipsesti de o boala decât sa-i dai din sanatatea ta!  (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Lacomia este o betie mai rea decât betia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se întristeaza pentru ce nu are. (Ilie Miniatis)
Trei lucruri nu lasa în pace pe om : vinul, femeia si banul. (Proverb românesc)
Viciile sunt calai care te omoara încet. (Nicolae Iorga)
Bea, dar nu te îmbata. Discuta, dar nu te certa. (Proverb german)
Doua feluri de oameni nu se îndestuleaza nici odinioara : cei ce cearca învatatura si cei ce strâng avutie. (Octoihul Mic, Iasi, 1786)
Vinul este de la Dumnezeu, betia este de la diavol. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu dispretuiti vinul, dispretuiti betia ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Betia este icoana mortii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Grija de pântece (de trai bun, fara masura – n.n.) este radacina tuturor relelor. (Sfântul Ioan Scararul)
Vinul înroseste fata, dar înnegreste sufletul; înveseleste trupul, dar întristeaza duhul. (Iacob al Antiohiei)
Betia este data de vin sau de prea multe griji lumesti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Desertaciunea din afara e semnul vadit al saraciei dinlauntru. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel mai mare viciu este atunci când pari virtuos fara sa fii. (Sfântul Vasile cel Mare)

Read Full Post »

Limba scrisorii nu trebuie sa fie lipsita cu totul de podoaba, dar nici strivita de ornamentatie. (Isidor Pelusiotul)
Orice cuvânt poate fi contrazis de alt cuvânt. Dar fapta cine poate sa o contrazica ? (pr. Serafim)
A sti sa taci este o virtute mai mare decât a sti sa vorbesti. (Sfântul Ambrozie)
Când poti spune ceva folositor, fa-o atunci ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu este nevoie de cuvinte multe. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cuvintele sunt cararile faptelor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Când viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet. (Fericitul Augustin)
Sa vorbim cautând nu sa fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)
Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul)

Read Full Post »

Lacrimile Credintei si Pocaintei!
Lacrimile Credintei si Pocaintei!

Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, decât cu oamenii fară credință. (Cuviosul Azarie)
Să nu silim pe pe nimeni, caci credinta trebuie sa fie liber consimtita si sa fie primita fara constrângere.
Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut în El; m-as gândi ca mi-am facut o onoare crezând în El, ca, daca universul este ceva stupid, cu atât mai rau pentru el; ca greseala nu este în gândirea mea ca nu exista Dumnezeu, ci în Dumnezeu ca nu exista. (pr.Valensin)
Sarac esti (necredinciosule – n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta în Dumnezeu, sarac de speranta. (Sfântul Vasile cel Mare)
Lucrurile mai presus de fire, pot fi întelese prin credinta. (Sfântul Ioan Damaschin)
În fapte se arata credinta. (…) Credinta, fara fapte, nu exista. (Sfântul Simeon Noul Teolog)
Credinta este contemplarea unui lucru tainic. (Teodoret al Cirului)
O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta. (Sfântul Atanasie cel Mare)
Cine nu crede ca va învia si ca va da socoteala, ci gândeste ca toata fiinta sa se margineste la viata aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. (…) Credinta în Înviere este adevarata mângâiere în suferinti, în lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Aceasta comoara nu o gasim sapând prin pamânt, ci o aflam daca cercetam sufletul omului bolnav. (…) Ea consta din rabdare, din întelepciune, statornicie si o neclintita nadejde în Dummnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul. (Fericitul Augustin)
Crede ca sa întelegi ! (Fericitul Augustin)
Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup. (Teodoret al Cirului)
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Credinta este libera consimtire a sufletului. (Sfântul Antonie cel Mare)
Credinta întareste ceea ce ratiunea clatina. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Credinta este încrederea în cele nevazute, (…) este har, (…) este taina. (Sfânta Scriptura)
Cine e credincios în lucrurile mici, e credincios si în cele mari. (Sfânta Scriptura)
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele ! (Sfânta Scriptura)
Fie voua dupa credinta voastra ! (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Legea talionului este dreptatea celor nedrepti. (Fericitul Augustin)
Când trebuie sa sfatuim si sa certam pe unul din fratii nostri, sa ne amintim spusele Apostolului (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Osândeste-te pe tine însuti si, atunci, vei înceta sa-i osândesti pe ceilalti. (Avva Ioan)
Nu-ti osândi aproapele, caci tu îi cunosti pacatul, dar pocainta nu. (Avva Dorotei)
Nu huliti spunând ca Dumnezeu este drept ! (El este milos – n.n) (Sfântul Isaac Sirul)
Pentru ce a primit Iov si caii si asinii si camilele si oile si toate mângâierile din belsug, într-un numar îndoit, iar numarul copiilor a fost egal cu cel al mortilor? Pentru ca necuvântatoarele si toata bogatia au pierit cu desavârsire, dar copiii îi va avea pe toti la înviere. (Sfântul Vasile cel Mare)
Pentru pacatele tale, Dumnezeu te-a facut pe tine judecator : daca ierti putine, putine ti se vor ierta; daca ierti multe, multe ti se vor ierta; daca ierti din inima, la fel îti va ierta si Dumnezeu tie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Ori vei face ce vrea Dumnezeu, ori vei primi ce nu vrei tu ! (Evagrie din Pont)
Suferiti de pe urma unui om rau? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai. (Fericitul Augustin)
Când vom ierta totul, le vom câstiga pe toate. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cu judecata cu care judecati, veti fi judecati ! (Sfânta Scriptura)
Nu invidia gloria celui pacatos, caci nu stii care va fi sfârsitul lui. (Sfânta Scriptura)
Judecata este fara mila pentru cel ce n-a facut mila. (Sfânta Scriptura)
Nu judecati ca sa nu fiti judecati ! (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a biruit ispita, sa se roage pentru cel care e înca în ispite. (pr. Paisie Olaru)
O cadere nu este atât de rea ca o recadere. (Bernard de Clairvaux)
Smulge gândurile rele cu alte gânduri. (Sfântul Nil Sinaitul)
Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amândoua cu aceeasi supunere. Pe amândoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu Dânsul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
De doua feluri este ispita : sau strâmtorile vietii încearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul vietii devine iarasi chip de ispita. E deopotriva de greu, atât sa-ti pastrezi sufletul neînjosit de greutati, cât si sa nu ti-l jignesti în situatii înalte. (Sfântul Vasile cel Mare)
Toata ispita este îngaduita de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului bolnav. (Sfântul Ioan amaschin)
Este mai ferit de primejdie cel care nu îngaduie dusmanului sa intre în casa, decât cel care, dupa ce l-a lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata. (Sfântul Tihon)
Când un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, chiar daca ar trai împreuna cu ei, nu este nici un pericol. (Fericitul Augustin)
Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si Lot în Sodoma. (Sfântul Tihon)
Nu locul îl mântuieste pe om, ci vointa lui. Adam a cazut chiar în rai, în timp ce Lot s-a pazit chiar în Sodoma. (Sfântul Efrem Sirul)
Corupând sufletul rapesti ceea ce apartine vesniciei lui Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

 

Read Full Post »

Viata si Moarte!
Viata si Moarte!

În aceasta lume trebuie sa traim în asa fel, încât sa fim cu sufletul în cer, iar cu trupul în mormânt. (Francisc de Sales)
Viata pamânteasca îi este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (…) Viata de aici este doar o scoala în pregatirea noastra pentru viata vesnica. (Nicodim Patriarhul României)
Mai întâi, trebuie sa cunosti bine ispitele, greutatile si obligatiile vietii, fiindca fiecare drum are crucea lui, încercarile si bucuriile lui. (pr. Paisie Olaru)
Adeseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt femei si femei care sunt barbati, întelepti nebuni si oameni fara de carte întelepti. (Sf. Ioan Gura de Aur)
Îi laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi. (Tertullian)
Faptele savârsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire si mai presus de fire. (…) Fireasca este pacea, împotriva firii este dusmania si, mai presus de fire, este iertarea si binele dezinteresat. (Sf. Atanasie cel Mare)
Cele mai divine si mai înalte dintre lucrurile vazute si întelese sunt numai niste simboluri. (Sf. Dionisie Areopagitul)
O, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare … ! (Fericitul Augustin)
Ce este moartea, daca nu mormântul pacatelor ? (Sf. Ambrozie)
Se tem de moarte cei ce nu cred în înviere. (Sf.Ioan Gura de Aur)
Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii. (N.A.Berdiaev)
Moartea adevarata este înlauntru, în inima si este ascunsa. Omul cel dinlauntru moare. Cine a trecut din moarte la viata, în cele ascunse, acela traieste în veci si nu mai moare. (Sf. Macarie)
Din moment de nu stim vremea si locul în care ne asteapta moartea, o vom astepta noi în orice vreme si în orice loc. (Fericitul Augustin)
Daca te temi de moarte, înca nu te-ai împreunat în dragoste cu Hristos. (Teognost)
Pentru drepti nu exista moarte, ci doar o trecere în viata vesnica. (Sf. Atanasie cel Mare)
Cei care Îl vor îngroapa prin smerenie pe Hristos în sufletul lor, Îl vor vedea si înviind prin slava. (Sf. Maxim Marturisitorul)
Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. (…) Frica de moarte este o însusire a firii, intrata în ea prin neascultare. Iar tremurarea în fata mortii este semnul pacatelor nepocaite. (Sf. Ioan Scararul)
Plata pacatului este moartea. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Abundenta!
Abundenta!

Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamântesti, sa le privim ca de pe patul de moarte ! (Alfons de Liguori)
Bogatia nu este în sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi rau sau bine. (Sfântul Clement Alexandrinul)
Cauti bogatie ? Fati-L prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Esti bogat ? Foarte bine ! Esti zgârcit ? Foarte rau ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu bogatii vor fi osânditi, ci cei ce slujesc bogatiei. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Bogatia faptei este bogatia sufletului. (Sfântul Teodor Studitul)
În cele trecatoare, nu poti deveni bogat decât saracind pe altul. În cele duhovnicesti, nu poti deveni bogat decât îmbogatind pe altul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Când aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti însa doar ceea ce au, nu si ceea ce le lipseste. (Sfântul Ambrozie)
Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Bogatii vor ajunge în cer, când îi vor introduce acolo saracii. (Fericitul Augustin)
Daca nu stapânesti aurul, te stapâneste el pe tine. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel ce crede ca are totul, nu are nimic. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Saracilor, ce va lipseste daca Îl aveti pe Dumnezeu ? Bogatilor, ce aveti daca va lipseste Dumnezeu ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Daca bogatia curge, nu va legati inima de ea. (Sfânta Scriptura)
Viata omului nu sta în bogatia sa. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Dreapta Judecată!!!

Dreapta Judecată!!!


Demult, trăia într-un sat un brutar renumit pentru pâinea sa. Dar, într-o zi, lui i se păru că sunt cam uşoare bucăţile de unt pe care tocmai le cumpărase de la un ţăran şi le aşeză pe cântar. Când colo, ce să vezi?! În loc de 1 kg, cât trebuia să aibă o bucată, fiecare cântărea doar 800 de grame. Supărat foc, omul s-a dus degrabă la judecătorie, spunând că ţăranul înşală lumea şi cerând, bineînţeles, pedepsirea acestuia.
N-au trecut nici două ceasuri şi ţăranul a fost adus în faţa judecătorului, care l-a ameninţat:
– Dacă este adevărat ce spune brutarul, că îi înşeli pe oameni la cântar, te bag imediat la închisoare.
– Să-mi fie iertat – zise ţăranul – dar sunt nevinovat.
– Cum îndrăzneşti să minţi? -sări brutarul. Chiar astăzi am cumpărat aceste bucăţi de unt de la tine. Domnule judecător, trebuie să-1 închideţi pe acest şarlatan, care a încercat să mă păcălească!
– Aşa este, omule? – spuse atunci judecătorul. Este untul acesta al tău?
– Al meu este, însă, vedeţi dumneavoastă, eu nu am prea mulţi bani. Mi-am cumpărat un cântar, dar nu am mai avut bani şi pentru greutăţi, aşa că pun unt pe un braţ al cântarului, iar pe celălalt pun o pâine de-a brutarului, care – zice el – are 1 kg. Acum, dacă pâinea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vină am?
Auzind una ca asta, judecătorul a cântărit imediat o pâine şi, într-adevăr, aceas¬ta nu avea decât 800 de g. În locul ţăranului, la închisoare a ajuns adevăratul vinovat, brutarul, care nu doar că înşela oamenii, dar mai dorea şi să fie aspru pedepsit cel care ar fi făcut exact ca el.
Cel ce vrea să înşele, singur se înşală. Chiar dacă nu vede nici un om greşeala sa, Dumnezeu îi vede păcatul; iar atunci când îl mai descoperă şi oamenii, ruşinea este cu atât mai mare.

“Cu nimic nu-L mânii pe Dumnezeu atât de mult ca atunci când nedreptăţeşti pe cineva.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Read Full Post »

Iisus Hristos
Iisus Hristos

Dumnezeu S-a făcut om, ca omul să poată deveni Dumnezeu. (Sfântul Irineu)

Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Misterul Întrupării Cuvântului poartă în sine semnificaţia întregii creaţii sensibile şi inteligibile. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om, pentru ca tu să înveţi de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Sfânta Treime nu este prezentă doar în învăţătura lui Hristos, ci e lucrătoare în tot ce face El. (pr. Dumitru Stăniloae)

În Hristos locuieşte după fiinţă toată plinătatea Dumnezeirii. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

De Tatăl ne apropiem prin Fiul. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Iisus Se face ascultător Tatălui, vindecând propria noastră neascultare (…) şi devine pentru noi modelul unei ascultări fără de care nu există mântuire. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus ne-a împăcat, prin Sine, cu Tatăl şi între noi. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

În Hristos, Dumnezeu devine părtaş la condiţia omului, pentru că acesta să aibă posibilitatea trecerii spre El. (pr. Ion Bria)

Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi, prin aceasta, a început recapitularea noastră în Sine. (Sfântul Irineu)

N-ar fi fost mântuiţi toţi oamenii de Hristos, dacă nu i-ar fi luat pe toţi asupra sa. (Origen)

La Iisus poţi privi, fără să încetezi să-i priveşti şi pe ceilalţi. (Cresbron)

Ceea ce şi-a asumat Hristos, aceea a şi vindecat. (firea umană – n.n.) (Dicton patristic)

Făcâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoaştere firea umană golită. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)

Iisus Hristos, Templul Cuvântului. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus este Dumnezeu pe pământ şi om în cer.  (Sfântul Ioan Gură de Aur) (mai mult…)

Read Full Post »