Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Ioan Scararul’

,,Diavolul, ne arată Sfântul Ioan Scărarul, ne sapă trei gropi, adică trei ispite: prin cea dintâi încearcă să ne împiedice să lucrăm binele. Prin a doua, chiar dacă facem binele, să nu-l facem pentru Dumnezeu, ci spre mândria noastră. Iar dacă nu a reușit prin aceste două curse, ne dă o îndrăzneală nejustificată în săvârșirea lui, pentru a ne duce pe culmile mândriei. Sufletul nostru are împotriva acestor trei ispite, trei arme specifice; pentru cea dintâisârguința și gândul la moarte; pentru cea de-a douasupunerea și ocara; iar pentru cea din urmă- defăimarea de sine”.(Sfântul Ioan Scărarul).

Diavolul declanșează asupra minții în scopul atrageii noastre la păcat două mecanisme: cel al închipuirii sau (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Povățuiri Duhovnicești

Lasă-te răstignit și nu răstigni.

Lasă-te nedreptățit și nu nedreptăți.

Lasă-te bârfit și nu bârfi.

Fii blând și nu fii zelos în rău.

Veselește-te cu cei ce se veselesc și plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăției.

Fii bolnav cu cei bolnavi.

Plângi cu cei păcătoși. Bucură-te cu cei ce se pocăiesc.

Fii prieten cu toți oamenii, (mai mult…)

Read Full Post »

Crestinismul este singura religie din istoria universala. Chiar de la începuturile sale, crestinismul a fost proclamarea bucuriei, a singurei bucurii posibile pe pamânt. (pr. Alexander Schmemann)
Crestinismul se folosea, la început, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astazi, se foloseste de obiecte de aur, iar el este de lemn. (Sfântul Atanasie cel Mare)
Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omului si a întregii creatii. (Paul Evdokimov)
Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si în Hristos, calauzita de Duhul Sfânt (…) Crestinii traiesc în Hristos si Hristos traieste în ei. (Serghei Bulgakov)
Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobila si rationala explicatie a vietii ( – Emil Cioran); ori un înalt cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga, zenul); ori un jet de întrebari (taoismul); ori un act de supunere în fata Unicului (iudaismul, islamismul). E mai mult si mai deosebit : e învatatura lui Hristos, adica a dragostei si a salvatoarei putinti de a ierta. (pr.Nicolae Steinhardt)
Crestinii nu se nasc, ci se fac. (Tertullian)
Crestin este cel ce Îl imita pe Hristos : în cuvinte, în fapte, în gândire. (Sfântul Ioan Scararul)
Adevaratul crestin Îl poarta mereu pe Iisus în inima sa. (Avva Leontie)
Crestinismul este o imitare a naturii divine. (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos întreg pentru mântuirea mea, Sciptura întreaga pentru studiul meu si întreaga lume drept parohia mea. (Fericitul Augustin)
Crestinii traiesc în trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamânt, dar vietuiesc ca în ceruri. Ei nu sunt o societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor, tinuta lor morala si duhovniceasca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. (Epistola catre Diognet)
Scripturile sunt pline de tamaduiri. (Sfântul Vasile cel Mare)
Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti : sufletul este pânza, virtutile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam. (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor ! (Origen)
Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul si în toti. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nu strica lipsa cât strica surplusul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel ce nu se supune cuvântului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredincios în ceea ce e putin, e necredincios si în ceea ce este mult. Acela se osteneste în zadar (…). (Sfântul Ioan Scararul)
Tot ce întrece dreapta masura e vatamator : atât întinderea peste masura a postului, cât si saturarea; atât privegherea peste masura, cât si somnul prea mult. (Avva Moise)
Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura. (Bernard de Clairvaux)

Read Full Post »

Mandria diavolului!
Mandria diavolului!

“Dumnezeu este Cel care ne atinge sufletul cu urme de lumină, pentru ca închisoarea dăruită să fie mai puţin lut şi mai mult templu, iar viaţa începe a se respira aproape apneic dar pe dinăuntru.” (Gabrielle Pierre)
¤ Mândria este mama viciilor, din pricina cãreia si diavolul s-a fãcut diavol, nefiind astfel mai înainte (Sf. Isaac Sirul).
¤ Toate pãcatele sunt urâte înaintea lui Dumnezeu, dar cel mai urâcios pãcat este mândria (Sf. Antonie cel Mare).
¤ Mândria este lipsa cunoasterii lui Dumnezeu (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
¤ Mândria este primul pui al diavolului (Avva Evagrie Ponticul).
¤ Doboarã-ti gândul înãltãrii mintii înainte de a te doborî el pe tine (Sf. Efrem Sirul).
¤ Mândria este iubirea de sine pânã la dispretuirea lui Dumnezeu, smerenia este iubirea lui Dumnezeu pânã la dispretuirea de sine (Fericitul Augustin).
¤ Este mai bunã înfrângerea cu smerenie, decât biruinta cu mândrie (Patericul).
¤ Dacã va începe sã te stãpâneascã mândria, adu-ti aminte cum din cauza ei pier toate roadele virtutii si ea va fugi de la tine (Avva Isaac Pustnicul).
¤ Mândria nu-i un semn al belsugului în virtute, cãci, precum multe fructe înclinã crengile pomului la pãmânt, tot asa prisosul virtutii creeazã un sentiment smerit (Sf. Nil Ascetul).
¤ Nu te ridica la înãltime, ca sã nu cazi în adâncime (Sf. Grigorie Teologul).
¤ Mândria este defãimare de Dumnezeu, iar trufia este defãimare de oameni (Sf. Teofilact).
¤ Mândria este întâia nãscutã a mortii. Ea a omorât pe îngeri în cer si pe Adam pe pãmânt (Sf. Grigorie Dialogul).
¤ Slava desartã este alungatã de lucrarea în ascuns, iar mândria de vointa de a pune pe seama lui Dumnezeu toate isprãvile (Sf. Maxim Mãrturisitorul).
¤ Pe cel smerit multi îl iubesc, iar pe cel mândru si înfumurat îl urãsc si oamenii care au acelasi duh de mândrie (Avva Iacov).
¤ Sã gresesti si sã gândesti multe despre tine este mai rãu decât pãcatul însusi (Sf. Ioan Hrisostom).
¤ Cel ce zideste pe propria sa putere cade, precum cade si se prãvãleste la pãmânt cel ce calcã pe pânzã de pãianjen (Sf. Nil Ascetul).
¤ Multi au dezbrãcat toate hainele de piele. Dar pe cea de pe urmã, cea a slavei desarte, numai cei ce au dispretuit-o pe maica ei, adicã dorinta de a-si plãcea lor (Avva Ilie Ecdicul).
¤ Trufia produce o cugetare confuzã, întrucât ea constã în douã nestiinte: a ajutorului lui Dumnezeu si a neputintei proprii (Sf. Isaac Sirul).
¤ Cel ce se mândreste cu darurile naturale, adicã cu mintea ascutitã, cu usurinta priceperii, cu iuteala judecãtii si cu alte capacitãti cãpãtate fãrã muncã, acela nu va primi niciodatã bunãtãtile supranaturale. Cãci cel ce este necredincios în cele putine va fi necredincios si plin de slavã desartã si în cele multe (Sf. Ioan Scãrarul).
¤ Strãlucirea fulgerului aratã de mai înainte bubuitura tunetului, iar slava desartã, prin aparitia ei, vesteste mândria (Sf. Nil Sinaitul).
¤ Mare este înãltimea smeritei cugetãri; adâncã este prãpastia înaltei cugetãri si de aceea vã sfãtuiesc sã o iubiti pe prima, sã nu cãdeti în cea de-a doua (Avva Isidor).
¤ Trei gropi ne sapã nouã demonii: întâi dau lupta împotriva noastrã pentru a ne opri de a face binele; al doilea, dacã nu reusesc, cautã sã ne abatã si sã fãptuim binele fãrã Dumnezeu; dacã nici asa nu reusesc, întrebuinteazã a treia groapã: ne laudã pentru binele fãptuit, ca sã ne umflãm de mândrie (Sf. Ioan Scãrarul).
¤ Dupã cum cineva nu nimiceste numai un mãdular al trupului, ci întreg trupul, asa si mândria nu stricã numai o parte a sufletului, ci întreg sufletul (Sf. Casian Romanul).

Read Full Post »