Părintele se simțea una cu păcătoșii!
Indiferent ce se întâmpla, Bătrânul rămânea același Părinte pașnic, dulce, îngăduitor cu căderile oamenilor, căci cunoștea pe deplin tainele luptei duhovnicești.
Nu se lăsa prins în capcanele diavolului, care aplica, fără încetare, în variante ,,modernizate”, metoda ,,Dezbină și împărățește”.
Nu se despărțea niciodată pe sine de păcătoși, simțindu-se, în chip firesc, una cu toți creștinii, în trupul întreg al Bisericii. Viața lui era o trăire a apostolescului:
,,Cine este slab și eu să nu fiu slab? Cine se smintește și eu să nu ard?”
Pe cât de tare respingea păcatul, pe atât de mult îi iubea, fără părtinire, pe toți păcătoșii (mai mult…)
Cristian Stavriu's Ortodox Blog 