Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘sfintii parinti’

Creștinul care are curăție sufletească înțelege cine este viclean, dar vede și sfințenia celui cuvios. El vede răul, dar în același timp vede și omul lăuntric și înțelege că răul vine din afară și este de la diavoli.

Cu ochii duhovnicești își vede greșalele lui ca fiind mari și nu judecă, nu osândește și nu-l disprețuiește pentru nici un motiv pe aproapele său, ci se consideră mai prejos ca el.

Vede, de pildă, răutatea unui criminal, dar cugetă că ar fi ajuns mai rău ca el, dacă nu l-ar fi (mai mult…)

Read Full Post »

Smerește-te și să te consideri întotdeauna cauza răului.

Zis-a oarecare din bătrâni că, precum nu este cu putință a-și vedea cineva fața în apă tulbure, așa și sufletul, de nu se va curăți de gândurile străine, nu poate să se roage cu mintea”

În timpul călătoriei sale cu vaporul spre Sfântul Munte Athos, poetul Sandu Tudor s-a întâlnit cu negustorul grec Papaiani, care aproviziona cu mărfuri pe monahii athoniți.

„Acesta prin lucrare diavolească căuta să-l smintească, spunându-i că Athosul nu este nimic altceva decât sărăcie, sălbăticie și murdărie și că mai plăcută ar fi fost (mai mult…)

Read Full Post »

Datorită firii umane căzute și a lucrării diavolești, gândurile rele vin singure. Gândurile bune, însă, nu vin singure, ci trebuie cultivate. Trebuie să te urmărești și să te cercetezi pe tine însuți și când vrăjmașul diavol îți aduce în minte gânduri rele, să le îndepărtezi prin rugăciune sau să le înlocuiești cu gânduri bune.

Aceasta este o lucrare duhovnicească care pentru un creștin păcătos durează o perioadă de timp.

A zis un bătrân: (mai mult…)

Read Full Post »

La temelia ,,fabricii bune” trebuie să zidim smerita cugetare. Pentru că nu poți să fabrici în mintea ta gânduri bune și nici să transformi gândurile rele în gânduri bune dacă ești iubitor de sine.

Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe ne spun că cea mai bună dintre virtuți este smerita cugetare. ,,Smerita cugetare este o bogăție negrăită, este numirea lui Dumnezeu și darul Lui. Smerita cugetare este ,,un har fără de nume al sufletului”, având nume doar pentru cei ce au gustat experiența ei. Iar pe cei în care se sălășuiește această virtute prin pocăință curată, însoțită de rugăciune și înfrânare, îi face îndată slobozi de robia patimilor și le dăruiește purerilor sufletești pace. Smerita cugetare curățește inima cu lacrimile duhovnicești și o umple de pace prin venirea (mai mult…)

Read Full Post »

Filotei Sinaitul definește astfel acest proces al căderii sufletului în păcat:

,,Întăi este atacul  (momeala), apoi însoțirea, pe urmă consimțirea (învoială), apoi robirea, pe urmă patima îmbibată de obișnuință și continuitate. Iată biruința luptei dusă împotriva noastră.

Când sufletul consimte cu ușurință și colaborează la păcat, structura acestei căderi este următoarea (mai mult…)

Read Full Post »

Există sfinți în Biserica Catolică?

Biserica Catolică are sfinții ei, dar Ortodoxia nu-i recunoaște decât pe aceia care au făcut parte din Biserica Apuseană până la separarea din 1054. Atunci a încetat transmiterea harului de la Hristos prin succesiunea apostolică.

Penticostalii consideră (mai mult…)

Read Full Post »

Gadarenii au văzut străina minune săvârșită de Domnul prin izgonirea legiunii de demoni și, totuși, au ieșit – toată cetateași L-au rugat pe Domnul ,,să plece din hotarele lor”. Nu se vede să se fi purtat față de El cu dușmănie, dar nici de credință n-au dat dovadă.

I-a cuprins o frică nelămurită, care-i făcea să dorească doar atât : ,,Pleacă unde știi, doar lasă-ne în pace”.

Acesta este chipul oamenilor care trăiescc liniștiți în avutul lor.

În jurul lor (mai mult…)

Read Full Post »

Sfinții Varsanufie și Ioan vorbesc despre două atitudini față de ispită, după tăria și străduințele noastre ascetice. Prima este intrare gîndurilor sau semănarea lor, iar a doua este reaua lor folosire sau învoirea cu ele.

Intrarea gândurilor sau ispita nu este de osândit sau, cum spune Sfântul Marcu Ascetul, ,,momeala nu este păcat, nici dreptate, ci dovada libertății voii”. Însă învoirea cu ea este un lucru vrednic de osândă. De aici rezultă două atitudini: cel care are puterea de a lupta și a birui aceste ispite, să le lase să intre, pentru ca aflându-le pe terenul său, să le pricinuiască o înfrângere  grea, însă cel slab, care nu are această putere, să le taie, alergând (mai mult…)

Read Full Post »

Inima este centrul ființei omenești!

Sfântul Nicodim Aghioritul ne spune:

,,Trebuie să știi mai întâi că precum centrul se găsește în mijlocul cercului  și cicumferința este construită prin proiecția razelor ce pleacă din centru, care se și unesc în centru, la fel și inima se găsește în om ca centru în care sunt unite simțirile, toate puterile trupului și toate puterile sufletului”.

,,Trebuie să știm că (mai mult…)

Read Full Post »

Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite. (Sfântul Ambrozie)
A da cu placere valoreaza mai mult decât ceea ce dai. (Fericitul Augustin)
Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a….citeste in continuare articolul aici: pe portalul crestin ortodox Catehetica.ro, Despre Bunatate!-cugetari ortodoxe

Read Full Post »

Rautatea
Rautatea

Ortodoxia respinge dualismul în toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumnezeu. (pr.Kallistos Ware)
Esenta raului ce domina în lume consta în înstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor existentelor, în a le opune si a le exclude reciproc. (Vladimir Soloviov)
Orice rau este o infirmitate a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)
Când sufletul este rau, toate le crede rele. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Nicaieri nu este atâta rau ca în erezie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Si atunci ? Ne vom margini la acuzarea raului? Aceasta ar fi doar jumatate de vindecare. (…) Sa nu-l lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Obisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul. (Fericitul Augustin)
Raul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este. (Fericitul Augustin)
Raul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu în fire (…), tinderea spre altceva decât spre scopul lor, în urma unei judecati gresite. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Rautatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Raul e contrar binelui si ceea ce nu exista este contrar la ceea ce exista (…) Raul nu exista pentru ca este neipostatic. (Origen)
Fiinta e binele, nefiinta e raul. (Sfântul Atanasie cel Mare)
Raul este lipsa binelui, asa cum întunericul este lipsa luminii. (Sfântul Ioan Damaschin)

Read Full Post »

Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare decât lucrarea mâinilor. (Sfântul Ioan Gura de aur)
Învatatura din constrângere nu e facuta sa ramâna, dar cea care patrunde în suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramâne acolo pentru totdeauna. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. (…) Cel ce cunoaste este ca si lumânarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumânari. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Învatatura faptelor este mult mai vrednica decât cea a cuvintelor
. (Sfântul Vasile cel Mare)
Nu exista arta mai frumoasa decât arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitându-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Copiii vor face în viata cele vazute la parinti. (…) Iar daca va fi cineva respectuos si supus fata de parinti, va fi blând si îngaduitor si fata de oameni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cresterea copiilor este treaba femeii. (…) Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfânta Scriptura)
Învataturile date cu forta nu pot dainui în suflete, pe când învataturile primite în suflet cu placere si cu bucurie ramân de-a pururi. (Sfântul Vasile cel Mare)
Dumnezeu va avea întotdeauna ceva ce sa-l învete pe om, iar omul va avea întotdeauna ceva de învatat de la Dumnezeu . (Sfântul Irineu)

Read Full Post »

Nu trebuie sa ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. (Sfântul Ambrozie)
Multi oameni minunati, (…) care s-au trudit sa-i întoarca pe cei rataciti, au cazut în patimi si s-au omorât pe ei însisi sufleteste. (…) Ei nu s-au îngrijit de sufletele lor, ci au intrat în marea acestei lumi pentru a vindeca sufletele altora, în timp ce, ei însisi erau bolnavi. (Sfântul Isaac Sirul)
Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un câstig, caci tu, prin ea, dobândesti mai mult decât ai dat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti ? Gânditi-va ca este mai bine sa dam ajutor celor ce nu-l merita, decât sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Împarte cu cel flamând pâinea ta. (Sfânta Scriptura)
Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul lui Dumnezeu în om. (Sfântul Grigorie de Nyssa)
Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)
Harul este esenta adevarului. (Sfântul Macarie)
Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin har. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Read Full Post »

Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu, decât ridicându-se prin jertfa. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)
Cine vrea sa împartaseasca slava lui Iisus, trebuie sa-I împartaseasca si viata. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu existentei noastre. (pr.Constantin Galeriu)
Jertfa, în substanta ei spirituala, este iubire. (…) Jertfa e si constiinta; este cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. (…) Jertfa e, de asemenea, libertate. (…) Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, este, în esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. (pr.Constantin Galeriu)
Rastignirea este prima înaltare ! (pr. Dumitru Staniloae)
Daca, în lume, este mai întâi viata si apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea si apoi viata. (Fericitul Augustin)
Eu sunt Pâinea vietii, care S-a pogorât din cer. Daca manânca cineva pâinea aceasta, va trai în veac. Si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viata lumii. (Sfânta Scriptura)
Cine îsi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va afla. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Cuvinte despre Iertare
A ierta este, în esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparând în consecinta ca înca o proba a prezentei suflului divin în faptura. (pr. Nicolae Steinhardt)
Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti. (…) Dar, acela care se împaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela îsi face rau singur. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Când nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
A tine minte raul înseamna a fi biruit de rau. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Împaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se împace cu tine. (Sfântul Serafim din Sarov)
Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe toti, în Hristos. (Sfânta Scriptura)
Patimile nu se sting decât cu cumpatarea. (…) Cel cumpatat stie ca prin cumpatare vine întelepciunea si cu ajutorul ei vine smerenia. (Avva Dorotei)
Ascultarea este mormânt al vointei si înviere a smereniei. (Sfântul Ioan Scararul)
Unde nu este rabdare, nu este nici iubire. (Sfântul Grigorie Dialogul)
Am iubit dreptatea si am urât nedreptatea; de aceea mor în exil. (Grigore al-VII-lea)
Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Read Full Post »

Ratiunea la…. Sfinții Părinți
Gândurile celor neprihaniti nu sunt altceva decât dreptate. (Sfânta Scriptura)
Privirea sufletului este ratiunea. (Fericitul Augustin)
Ratiunea este o forta care tinde spre unitate. (Fericitul Augustin)
Dumnezeu a dat fiecaruia minte, ca astfel, uitându-se la tot ce-l înconjoara, sa înteleaga ceea ce trebuie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Gândul lui Hristos îl are cel ce cugeta ca El si, prin toate, Îl cugeta pe El. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Când mintea se întineaza, se pateaza împreuna cu ea si activitatea omului. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Precum ochiul este atras de frumusetea celor vazute, la fel si mintea curata este atrasa de cunoasterea celor nevazute. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Ratiunea este prima care, prin cele ce se vad, ne-a calauzit spre Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Ratiunea porneste de la cunoastere pentru a ajunge la credinta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Read Full Post »

Au ochi si nu vad. (Sfânta Scriptura)
Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai întru atâta cât i S-a revelat Dumnezeu. (A. Comorosan)
Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu. (Sfântul Irineu)
La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gândi. (Christos Yannaras)
Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)
Fratilor, câta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar când am început a însira palavre, îndata v-ati trezit … (Everghetinos)
Când gândirea nu se mai împrastie printre cele din afara si nu se mai împrastie în lume, prin simturi, ea se întoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pâna la contemplarea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)
Cea mai mare dintre învataturi este sa te cunosti pe tine însuti; daca cineva se cunoaste pe sine, Îl va cunoste si pe Dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)
Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. (Sfântul Isaac Sirul)
A-L întelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Uita de tine si cunoaste-ti sinele ! (Cuviosul Varsanufie)
Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. (Cunoasterea lui Dumnezeu înseamna patrunderea în – n.n.) întunericul supraluminos al Dumnezeirii. (Sfântul Dionisie Areopagitul)
În contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul (…), iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie (…) face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile. (Sfântul Grigorie Palama)
Din dragoste izvoraste cunoasterea. (Talasie Libianul)
Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita în chip natural în noi. (Sfântul Ioan Damaschin)
Adevarata cunoastere poarta în ea pecetea dragostei. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Cunoastere însemna a te uita pe tine, gândindu-te la Dumnezeu. (Diadoh al Foticeii)
Sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoastere. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »

Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. (Sfântul Simeon Noul Teolog)
Totul este facut spre binele nostru, pentru mântuirea noastra. (Sfântul Ioan de Kronstadt)
Sfintirea si transfigurarea omului în Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia de bolta a spiritualitatii rasaritene. (pr. Dumitru Popescu)
Lucrarea mântuitoare asupra întregii umanitati nu este decât o prelungire a lucrarii mântuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. (Dicton patristic)
Îndumnezeirea este desavârsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca în alt chip el nu poate ajunge la desavârsire si deplina spiritualizare. (pr. Dumitru Staniloae)
Primul om era chemat, dupa Sfântul Maxim Marturisitorul, (…) sa reuneasca Raiul cu restul pamântului, adica purtând totdeauna în el însusi Raiul, într-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamântul în Rai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunând pamântul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda în lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a duhurilor îngeresti, ca sa reuneasca în el însusi lumea inteligibila si lumea sensibila. În sfârsit, neavând în afara lui decât numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului decât sâ se daruiasca în întregime Lui, într-un elan de dragoste, redându-I universul întreg unit în fiinta omeneasca. Atunci Dumnezeu Însusi S-ar fi dat la rândul Sau omului, care ar fi avut în virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit îndumnezeirea omului si a întregii lumi create.

Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind împlinita de Adam, o putem întrezari prin lucrarea lui Hristos, al doilea Adam. (Vladimir Lossky)
Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra. (Sfântul Grigorie de Nazianz)
Dumnezeu ne permite sa fim fata în fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba chiar se întrupeaza în ei, astfel ca, la rândul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet în El. (Sfântul Grigorie Palama)
În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. (Sfântul Macarie)
În acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti – n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai în dreptate si vom câstiga Împaratia cerurilor. (Sfântul Teodor Studitul)
Facând cele placute lui Dumnezeu, mai întâi ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastra. (Sfântul Teodor Studitul)
Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am câstigat pe aproapele meu, L-am câstigat pe Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)
Mântuirea este numai lucrarea harului. (Fericitul Augustin)
A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie buna. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mântui numai cu noi. (Fericitul Augustin)
Mântuirea este, în acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Mai mult ne ajuta Dumnezeu în mântuire decât ne strica diavolul în pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât ura diavolului. (Origen)
Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, Îl gasesc doar în masura împlinirii lor. (Fericitul Augustin)
Începutul si sfârsitul mântuirii este dragostea. (Sfântul Antonie cel Mare)
Esti desavârsit atunci când, în locul tau, îl preferi pe aproapele. (Avva Iacov)
A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Read Full Post »

Perle de la copii crestini!
Perle de la copii crestini!

Dumnezeu n-a facut Raiul pe pamânt si l-a facut sus de tot în cer, ca daca Raiul ar fi pe pamânt si oamenii rai nu sunt primiti, atunci ei se fac militari si încearca sa intre în Rai cu tancul.TEODOR ZAICA, clasa a II-a, 8 ani si 9 luni.

Înjurăturile sunt limba dracului și asta e limba străina cea mai ușor învățată, pentru că dracul i-a meditat pe oameni gratis, de când au început să vorbească.
SORIN STEFAN TRANDAFIRESCU, clasa a IV-a, 10 ani si 8 luni.

Pentru că nu opresc filmele cu violență, de la televizor, eu mă gândesc că ăștia care fac legile din țară suferă de boala de nemaitrezire.
TUDOR MATACHE, clasa a V-a, 12 ani si o lună.

Dracu face microbii și Dumnezeu îi adoarme mereu, dar dracu nu stă degeaba, că el lucreaza până seara târziu la făcut microbi noi și la trezit ăia vechi.
TEODOR ZAICA, clasa a II-a, 8 ani si 4 luni.

E mai rău dacă în loc să sapi în sus, sapi în jos după comoare, că acolo dai noroc cu dracu.
OTILIA-ADRIANA VRABIE, clasa I, 7 ani.

Vinul lăudat de Biserica e cel sfințit, iar vinul lăudat de diavol e cel din care se fac accidentele.
ANDREI LOTREANU, clasa a VII-a, 13 ani si 2 luni.

Când îl lauzi excesiv pe Dumnezeu nu minți, dar când îl lauzi excesiv pe un om precis minți.
ALEXANDRU MAXIM, clasa a VIII-a, 14 ani si 10 luni.

Ne rugam cu palmele lipite, pentru că ele dacă stau așa, sunt ca o săgeată cu aripi de degete, care se îndreaptă spre Dumnezeu.
ADRIAN IONITA, clasa a III-a, 9 ani si 6 luni.

Călugarii nu se uită la televizor, că filmele de acolo sunt făcute de niște draci, pentru alți draci.
TEODOR ZAICA, clasa I, 7 ani si 9 luni.

Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă mai repede decât ceilalți oameni, pentru că ei ajung să-și dezvolte esențialul.
LARISA APOSTEANU, clasa a VIII-a, 14 ani si 7 luni.

Călugarii fac și ei vin, dar pentru slujbă, și reusesc să se abțină când sunt singuri cu vinul în pivnița de la mânăstire, ca au puterea mușchilor mare. Ei acolo strâng muschii de la buze atât de tare că nu pot înghiți nici o picătură din cană cu vin, care o duc sus în Biserica.
ADRIAN IONITA, clasa a III-a, 9 ani si 6 luni.

Ca să ajung să cred că-L iubesc, cu adevărat pe Dumnezeu mi-ar trebui toată viața să-L iubesc tot mai mult și încă dacă mor trebuie să continui.
COSMINA-SIMONA MIHALCEA, Casa a V-a, 11 ani si o lună.

Chiar dacă Sf. Gheorghe e sfânt, el se bate cu balaurul și nu-l iartă, că balaurul s-ar supăra, că-l enerveaza chestia asta, sa fie iertat.
IULIANA-ALEXANDRA MARIN, clasa I, 7 ani.

Noi, când ne jucam, nu ne vine niciodată să ne jucam de-a călugării, deoarece copiii n-au energie de călugări, ca n-au răbdare. Copiii, la joaca, vor să lucreze energie cu mișcări de la sport, iar călugarii vor sa lucreze energie cu răbdare de la biserică.
MIHAI-ALEXANDRU BANICA, clasa a IV-a, 10 ani si 3 luni.

Sfinții Parinti, care trăiesc singuri într-un pustiu, cu toate că acolo n-au apă să se spele, cum ne spălam noi în fiecare zi, nu se infectează de boli, că ei sunt religiosi și nu transpiră ca noi. Noi ne grabim peste tot și de-aia avem toată ziua transpirații, sfinții sunt negrăbitori.
VICTOR-IONUT-CATALIN BALASA, clasa a IV-a, 10 ani si 11 luni.

Dacă dracul face doar răul și Dumnezeu doar binele nu înseamnă că omul, care le face pe-amândoua a dat lovitura, pentru că binele și răul nu sunt frați, ca să stea frumos împreună, chiar dacă omul vrea să-i împace.
RADU ANDREI GOGOASA, clasa a IV-a, 10 ani si doua luni.

Read Full Post »