Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘sminteala’

Smerește-te și să te consideri întotdeauna cauza răului.

Zis-a oarecare din bătrâni că, precum nu este cu putință a-și vedea cineva fața în apă tulbure, așa și sufletul, de nu se va curăți de gândurile străine, nu poate să se roage cu mintea”

În timpul călătoriei sale cu vaporul spre Sfântul Munte Athos, poetul Sandu Tudor s-a întâlnit cu negustorul grec Papaiani, care aproviziona cu mărfuri pe monahii athoniți.

„Acesta prin lucrare diavolească căuta să-l smintească, spunându-i că Athosul nu este nimic altceva decât sărăcie, sălbăticie și murdărie și că mai plăcută ar fi fost (mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Se spune că Sfânta Cruce ar fi închinare la idoli și că Hristos nu S-ar fi închinat cu semnul crucii!

Este adevărat că Hristos nu S-ar fi închinat cu semnul crucii, dar Sfântul Evanghelist Luca ne relatează că Domnul S-a înălțat la cer, binecuvântundu-i pe ucenici (Luca 24, 50-51). Apoi, și la Cina cea de Taină, îi binecuvântase, atunci când a frânt pâinea și le-a dat-o (Marcu 14, 22). Și cum să înțelegem această binecuvântare decât în semnul crucii?

Cea mai puternică armă pe care ne-a dat-o Domnul împotriva puterilor întunericului este Sf. Cruce. Încă din Vechiul Testament întâlnim preânchipuirea crucii. Atunci când poporul lui Israel mergea prin pustie și era în pericol de moarte din cauza șerpilor, Moise a construit un semn salvator – o cruce -, pe care a atărnat un șarpe. Însuși Hristos a spus: (mai mult…)

Read Full Post »

Sfantul Teofan Zavoratul
Sfantul Teofan Zavoratul

(I Tim. 4, 4-8, 16; Lc. 16, 15-18; 17, 1-4)

.,, Cu neputință este să nu vină smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin!” Asta înseamnă că nu putem trăi după bunul plac: trebuie să luăm seama, nu cumva să smintim pe cineva. Rațiunea se trufește și nu-i pasă de nimeni, însă în jur pricinuește sminteală cu fapta, dar mai ales cu vorba. Sminteala crește și sporește nenorocirea care-l așteaptă pe cel ce o pricinuiește, însă acesta nu simte și înmulțește smintelile. Încă  e bine că amenințarea lui Dumnezeu împotriva smintelilor nu se împlinește, îndeobște, aici pe pământ, căci El așteaptă îndreptarea păcătosului; împlinirea ei se amână pentru ceasul judecății și răsplătirii; numai atunci vor simți cei care fac sminteli cât de mare este acest păcat. Aici, mai nimeni nu se gândește dacă va sminti sau nu va sminti prin faptele sau cuvintele sale pe cei ce-l înconjoară. Sunt două păcate foarte mari înaintea lui Dumnezeu, dar pe care oamenii le socotesc neînsemnate: smintirea aproapelui și osândirea. După cuvântul Domnului, pentru cel prin care vine sminteala ar fi bine să nu mai trăiască, iar cel ce osândește este deja osândit. Nici smintitorul, nici cel ce osândește nu se gândesc însă la acest lucru și nici nu le-ar trece prin cap să-și recunoască vreo vinovăție de acest fel. Ce orbire ne împresoară, de fapt, și cum umblăm cu nepăsare prin mijlocul umbrei morții!

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an – Sf. Teofan Zăvorâtul. (Editura Sophia, Buc. 1999, colecția Părinți Ruși)

Read Full Post »