Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘spovedanie’

Să știți că blestemul părinților prinde mult; chiar și supărarea lor. Deși nu l-ar blestema părinții pe copil, ci numai de s-ar înverșuna împotriva lui, copilul nu va vedea zile senine, ci viața lui va fi numai un chin. Se va chinui mult în viața aceasta. Firește, se va ușura în cealaltă viață, pentru că achită aici ceva. Se face ceea ce spune Avva Isaac: ,,Mănâncă din iad”, adică împuținează din chinul iadului prin chinurile de aici, din viața aceasta mănâncă din iad. Adică atunci când lucrează legile duhovnicești, se micșorează puțin din iad, din chinuri.

Dar și părinții care dau pe copiii lor ,,necuratului”, îi făgăduiesc diavolului și apoi diavolul are drepturi asupra lor. ,,Mi l-ai făgăduit” – îți spune (mai mult…)

Read Full Post »

M-a întrebat cineva: ,,Ceea ce cântăm în Postul Mare, adică: ,,Adaugă lor rele, Doamne, celor măriți ai pămân- tului” (Is.26, 15), de ce o spune, căci este blestem?” ,,Când năvălesc barbarii – i-am spus – și merg și distrug un popor fără vreo pricină, iar poporul se roagă ca să-i ajungă cele rele, adică să li se strice căruțele, iar caii lor să pățească ceva, ca să fie împiedicați, e bine sau rău asta? Aceasta se înțelege: să le vină piedici. Nu înseamnă că sunt blestemați”.

-Părinte, când prinde blestemul?

Blestemul prinde atunci când există la mijloc nedreptatea (mai mult…)

Read Full Post »

Maria era o femeie căsătorită care nu se prea înțelegea cu soțul ei și din această cauză în casa lor era tot timpul neliniște și război. Ea se credea foarte credincioasă și mereu mergea la spovedanie dar de fiecare dată la alt duhovnic. La duhovnic când se spovedea mai mult vorbea despre păcatele soțului său și de faptul că aproape în totalitate vina păcatelor săvârșite erau din cauza lui.

Iată însă că într-un final ajunge (mai mult…)

Read Full Post »

Read Full Post »

Nu cumva Dumnezeu îngăduie totul spre binele nostru?

Dumnezeu iconomisește lucrurile în așa fel încât să rămânem aproape de El. Le rânduiește pe toate spre binele nostru. Desigur, nu cu forța. Știe că ne vom familiariza, vom rămâne aproape de El și vom fi recunoscători.

,,Lasă problemele. O să mă ocup eu de ele. Neglijează-le ca și când nu le-ai avea”, spun celui încărcat, ca să scape puțin de griji, de presiunea stări pe care o simte a mâhnirii pe care o simte. Cel care crede în aceste cuvinte, va primi mare ajutor. În mod funcțional, adică psihologic, cel care se încrede, scapă de griji. Făcând aceasta Hristos găsește sufletul liniștit, împăcat, netulburat și dăruiește din belșug Harul  Său.

Orice facem, facem în numele lui Hristos. Suntem adunați în numele lui Iisus Hristos. În locul de spovedanie în numele lui Iisus Hristos suntem adunați. Acolo este prezent Hristos. Dacă nu este prezent de ce să mai stăm acolo? Sau, dacă nu este aici prezent de ce mai stăm, de ce mai venim? Este posibil să nu fie, din moment ce ne-a făgăduit că o să fie? Uneori Dumnezeu manifestă nu doar iubirea Lui, ci iubirea lui fină într-un mod fin. Așadar de ce să ne înspăimântăm?

Va veni ceasul – nu știm când, depinde de atitudinea fiecăruia- când omul va conștientiza și va spune: ,,Dumnezeul meu, te-ai ocupat de mine în felul acesta! Ai rânduit să mă îmbolnăvesc, ai rânduit să am complexe, ai rânduit să am traume încă din anii copilăriei! Ai făcut acestea tocmai pentru  a mă împiedica să o iau pe un drum greșit!”

Omul se topește în fața iubirii lui Dumnezeu.

 „SUFLETUL MEU, TEMNIȚA MEA” – Arh. simeon Kraiopolous, Ed. Bizantină – 2009

Read Full Post »

Înainte de toate sa ne marturisim bunului si singurului nostru Judecator, iar daca El porunceste, sa ne marturisim si tuturor. Caci ranile descoperite nu se vor mari, ci se vor tamadui. (Sfântul Ioan Scararul)
Intra în Biserica si te caieste; aici nu se trage la judecata, ci se da iertarea pacatelor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
C
ainta (…) ne deschide cerul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
P
acatul este o rana care, ascunsa de ochiul medicului, devine incurabila. (Sfântul Vasile cel Mare)
Pacatul marturisit devine mai mic, cel nemarturisit devine mai mare. (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Marturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune. (Fericitul Augustin)
Nu-ti descoperi gândurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul. (Sfântul Antonie cel Mare)
A
m zis si mi-am mântuit sufletul. (Sfânta Scriptura)

Read Full Post »